Pentru consumatorul conservator de mâncare cu urzici, adică cea cu mult usturoi și mămăligă alături, o supă cremă de urzici s-ar putea să pară doar o simplă fandoseală modernă. Ceea ce probabil că și e. Doar că noi suntem aici ca să judecăm mâncarea după gust, nu după lista cu ingrediente. Iar eu zic că e mult gust într-o supă cremă de urzici, tocmai dacă pui ingredientele corecte.
Problema e că pentru mine rețeta asta de supă cremă de urzici vine și cu o imensă supărare. În suflet. E incredibil cum iubită-mea poate să mănânce urzici cu două mâini, dar face comoție dacă îndrept spre ea un bulgăre de brânză de capră, de exemplu.
Mă doare pentru că dintre toate mâncărurile de pe lumea asta, cea de urzici mi se pare cu adevărat complicată. La gust. Chiar nu e pentru oricine, știu bine asta, de-aia nici nu pretind și nici nu promit că ce am făcut eu mai jos o să-ți schimbe în vreun fel lumea dacă te știi hipertensiv la urzici, mâncare despre care se mai zice că ar fi și pentru rațe.
Tocmai de-aia, am să numesc mâncarea asta supă cremă de urzici pentru cunoscători.
INGREDIENTE:
- 600 gr urzici necurățate (rămân aproximativ 400 gr după curățare)
- 800 – 1000 ml supă stock de pui – rețeta e aici (e ok și cu apă, dar aș insista pe supa stock, măcar jumătate de litru)
- 1 ceapă albă tocată
- 2-3 căței de usturoi tocați (e loc chiar și de mai mult usturoi în rețeta asta dacă simți că sufletul te duce într-acolo)
- 2 cartofi curățați și tăiați cuburi
- zeama de la o jumătate de lămâie (e foarte importantă lămâia aici)
- 15 gr frunze tarhon proaspăt
- 150-200 ml smântână de gătit
- 30-40 gr unt + o lingură de ulei
- 1/3 linguriță nucșoară rasă
- 50 gr parmezan ras
- sare
- piper
- ulei de trufe pentru servire (opțional)
- folosește pentru fiert o oală cât mai încăpătoare
Urzicile se curăță de codițele groase, o variantă de curățare ar fi după cum urmează: două mănuși chirurgicale și două castroane mari sunt suficiente. Înainte să le speli, le pui pe o masă sau în chiuvetă, iar de-a dreapta și de-a stânga lor așezi castroanele. Le iei pe fiecare în parte, le rupi codițele, părțile mai groase, pe care le pui într-un castron, iar frunzele în celălalt. Nu e greu, e doar mult. Ți se întind urechile până termini.
Într-o cratiță mai mare, adică una cu dimensiune peste medie, călești mai întâi ceapa, vreo 5-6 minute, în unt cu ulei, pune apoi nucșoara și cartofii, recomand din suflet călirea cartofilor înainte de fierbere, adică măcar vreo 4-5 minute, după care mai pui la călit usturoiul, cam un minut. Toarnă acum supa de pui și dă la fiert până ce cartofii devin moi, adică undeva pe la vreo 15 minute.
Între timp, spală și curăță bine frunzele de urzici, apoi stoarce cu putere orice urmă de apă din ele. Forza fie cu tine!
Când au fiert cartofii, dă focul mic, cel mai mic, pune urzicile și tarhonul în oală și lasă-le acolo vreo 3-4 minute. Însă te avertizez și că aici o să treci printr-un moment de cumpănă. O să ai un litru de lichid și o oală imensă de urzici. Pare ceva nefiresc, dar te asigur că doar pare, pentru că în timp ce tu o să amesteci frunzele alea în oală o să vezi cum subit totul se micșorează până când frunzele devin una cu lichidul. O să fie bine.
Dă totul deoparte, lasă supa să se răcorească, apoi blendează bine până obții o cremă. Supă cremă. De urzici. Pune zeama de lămâie, sare, piper și smântâna. Asta din urmă, adică smântâna, o să-ți cam strice puțin din verdele ăla de primăvară intensă din oală, dar o să și ducă gustul pe culmi nebănuite. Așa că dă-i cu smântână înainte. Pune tot acum și parmezanul. Amestecă bine și mai urcă o dată oala pe foc. Tot așa, foc mic, cât să-i mai dai o tentativă de clocot.
Nu uita de uleiul de trufe la servit, acolo unde, te asigur, își poate găsi loc și un ou poșat. Pune-l din partea mea la opționale, fac eu cinste.
