Cred foarte mult in rețeta asta cu urzici și leurdă. Hai, și untișor. Cred că ar putea fi varianta câștigătoare pentru cei care fug de urzici precum fug veganii de jumări. Pe nedrept, adică. Și cred, în primul rând, pentru că știu bine ce am făcut aici. Și asta ar trebui să fie suficient.
Dar mai ales pentru că atunci când auzi în decurs de doar două ore că ”eu nu mănânc așa ceva niciodată” și apoi că ”ăsta e cel mai bun lucru pe care l-am mâncat primăvara asta”, știi că ai făcut ce trebuie și poate n-ar fi rău să insiști.
De altfel, rețeta asta o recomand mai ales celor care încă n-au stabilit o relație cu urzicile. Mi se pare nedrept nu doar că există oamenii ăștia, ci că sunt mulți. Urzicile, carnea de miel, ciorba de burtă și organele sunt cele mai mari nedreptăți în bucătărie.
INGREDIENTE
– 600 gr de urzici curățate (ar trebui vreo 800 gr cu totul)
– 3 legături de leurdă (150 de grame, toate 3)
– 1 legătură de untișor (era măricică, avea 80 de grame)
– 1 ceapă medie
– 2 căței de usturoi (nu treceți peste ăștia, au rostul lor, chiar dacă leurda e tot un fel de usturoi)
– 200-230 ml smântână de gătit (eu am pus de-aia de 15 la sută grăsime, dar dacă aș da timpul înapoi, m-aș duce fără regret la una cu grăsime mare)
– nucșoară, cam o treime dintr-un bob (vă recomand să aveți bobițe de nucșoară în casă, se dă ușor la răzătoare și nici nu e scumpă)
– sare, piper
– o lingură cu ulei + două de unt
– parmezan (cât simțiți voi că v-ar face fericiți, asta se presară la final, în farfurie)
Înainte însă simt nevoia să fac niște precizări.
Sunt, într-adevăr, două momente complicate spre dificile pe care dacă le depășiți, vă asigur că apoi nimic nu vă mai poate sta în cale.
Primul ar fi curățatul urzicilor. Două mănuși chirurgicale pot face minuni. Pe urzicile astea proaspete, apărute la început de primăvară, unii am văzut că doar le spală, nici nu le mai curăță. Însă chiar dacă rețeta aici de față trece prin blender, recomandarea mea ar fi să le curățați, totuși, de capetele alea mari și ușor lemnoase. E un prilej bun să vă mai gândiți la ale voastre, plus că, având mănușile, va fi prima oară după multă vreme când n-o să mai frecați menta aiurea pe Facebook. Că vă știu eu. Juma de oră, cel puțin, o să fiți complet logout.
Sugestie pentru curățare. Toate urzicile, înainte de a fi spălate, se pun în chiuvetă. De-as stânga și de-a dreapta puneți două vase. În cel din dreapta puneți codițele groase pe care apoi le aruncați, în cel din stânga puneți frunzele. Recomand varianta asta, pentru că e mult mai ușor de a elimina și eventualele gunoaie prinse printre frunze. Care pot fi eliminate mai ușor dacă urzicile sunt uscate. După care n-aveți decât să le spălați.
Asta ar fi prima parte nasoală. A doua, iar aici totul ține doar de voi, numai și numai de voi, e mirosul urzicilor la fierbere. N-o să vă zic a ce-mi aduce mie aminte aroma aia, nu vreau să vă descurajez, dar serios că vă înțeleg. Dar știu că se și poate. Dacă pleci la drum și ai stomacul întors pe dos, poate că e mai bine să te oprești aici. Încă nu ești suficient de copt pentru ce urmează. Bucuria nu poate veni la finalul unui drum care începe cu toate frânele trase.
Și încă un detaliu. Deși-s date prin blender, s-ar putea să simțiți printre dinți mici vinișoare verzi. Sunt de la leurdă. Ăsta e motivul pentru care într-un restaurant cu pretenții farfuria s-ar putea întoarce plină la bucătărie. Vă rog eu mult, fiți voi înșivă la voi în casă, lăsați prostiile.
Așa, să nu uit, totuși, de ce ne-am adunat cu toții aici. Să vă povestesc cum am făcut eu rețeta asta.
– Am pus apă cu sare la fiert, într-o oală mare. Nu le înghesuiți, lăsați-le să înoate în voie.
– Când fierbe apa, urzicile intră acolo preț de vreo 4 minute. Apa fierbe, dar focul e undeva pe la mediu. Cu un minut înainte de a le scoate, am pus la un loc și leurda cu untișorul. Spălate și tăiate de cozi înainte.
– Am scos tot borhotul ăsta într-o sită groasă (nu aruncați toată apa din oală), am pus repede apă foarte rece peste ele, pe toate părțile, apoi a urmat încă un detaliu care poate face diferența în final.
– Știu că multă lume pune făină. Care să lege mâncarea. În cazul ăsta, făina e un barbarism. Refuz varianta asta. Așa că am stors binișor verzitura aia, am pus-o într-un bol vertical pentru blender și am început să le pasez. Pe parcurs am mai adăugat vreo două polonice mari cu zeamă din oală. A fost suficient, voi trebuie doar să țineți cont că la mâncarea asta se folosește furculița, nu lingura.
– Am călit ceapa tăiată foarte mărunt în ulei (am folosit ulei de măsline) și unt, vreo 4-5 minute, iar acolo, în aceeași tigaie, am vărsat tot verdele crud la care am muncit mai devreme.
– Am amestecat cu o lingură de lemn, încet, până s-au omogenizat toate. Foc mediu spre micuț, nu grăbiți nimic. Am pus nucșoara proaspăt rasă, am amestec din nou încet cu lingura până s-a omogenizat tot. Acum am zdrobit bine de tot 2 căței de usturoi și iar m-am pus pe dat la vâslă. A urmat smântâna. Amestecată și ea încet, să n-o apuce amețeala, după care a venit sarea, a venit și piperul, dar și o ultima învârteală pentru desăvârșire.
În farfurie, peste porția de urzici am presărat parmezan. Ăsta schimbă totul. În bine. Vă recomand și un ou poșat peste, găsiți tehnica poșării aici.
Totul merge cu un pahar de țuică înainte, dar mai ales după.
Hai sa avem pofta! Recunosc, m ai dat gata și presimt ca o sa mi placa….mda parmezanul ala schimba multe. Dau de veste după dacă mi a ieșit. De nu, vin peste tine în drumul taberei cu tot ce trebuie 🙂
Te rog, sunt curios. 🙂
Intr-adevar, părerile despre urzici sau ciorba de burtă nu prea sunt indiferente. Ori esti înnebunit după ele ori sa nu le vezi. Moderații sunt puțini.
Însă mă surprind mult cei care mănâncă urzici, dar sa nu audă de spanac, sau invers.
P.S. Dar un boț de mămăligă nu dădea bine la minunea asta? Ha?
Dădea cel mai bine. 🙂
E ce sa spun! Am incercat sa fac urzici saptamana trecuta si am dat-o in bara. Le-am fiert prea mult! Ziceai ca sunt un curcan in devenire… asa mirosea.
Sunt curios cât ai fiert la ele.
A da! Eu am facut un dezastru!
Am găsit răspunsul la întrebarea „ce a fost mai întâi: oul sau găina?”. Urzicile!
Aaaaaaa
Deci aşa!!!! Nu îmi închipuiam ce vei prezenta dar are tare mult sens ce se întâmplă acolo și sper să găsesc urzicile și leurda ca s-o încerc și eu!!!
Mulțumesc!
Data viitoare incearca cu usturoi verde, de-ala care parfumeaza hala in Obor si drobul de miel, + 1 legatura de leustean proaspat! p.s. cu parmezan nu am incercat, merci de idee! Acu’ daca stau sa ma mai gandesc cred ca iese o pasta cu ricotta…
Data viitoare, in loc de parmezan, baga hrean ras! 😉 Prietenii stiu de ce!
Pe asta cu hreanul am pus-o deoparte, mi-am făcut un draft cu idei pe care le mai citesc prin comentarii. I love hrean, am încredere că va fi ce trebuie.
Tata bea zeama aia in care fierbe urzicile (fără sare), crede el ca e buna la toate. Eu DECAT ma clătesc pe cap cu ea.
Legendă sau nu, dar sunt mulți oameni convinși de efectul ușor miraculos pe care îl are zeama asta. Ceva or fi știind ei. 🙂
Singura diferenta la reteta ta e ca eu prajesc leurda maruntita in ulei incins.
Si da, apa de la fiertul urzicilor nu se arunca, face minuni pentru par.
OK, le-am facut si au iesit bine 😉 N-am avut untisor, cred ca nu-i suficient de dorit pe lanoi ca sa se oboseasca cineva sa culeaga sau sa aduca in piata. Am folosit smantana din piata, nu egaleaza niciuna din comert gustul de smantana de la tarani. Cat despre miros – e un miros de buruiana, e chiar OK fata de alte mirosuri de fierturi din plante 😀
Dezamagit insa de cantitatea mica ce a rezultat (normal) am hotarat ca a doua zi sa fac si un bors. Pe langa urzici am pus si o legatura mare de stevie. Apa de urzica de ieri? – parte din ea intrat in borsul de azi, de ce sa irosim? 😉 Borsul de putina suficient de acru si o legatura de leustean uscat si a iesit suficient de bine. Spre deosebire de alte dati am pescuit verzeala dupa cateva minute de oparit si am pus-o la loc dupa ce am racit zeama. Nu mai inteapa dar sunt mai ‘chewie’ si asta-i bine 🙂 Mi se pare ca in bors se simte mai bine gustul de buruiana al urzicii, mai bine decat in mancarici si cu siguranta mai bine decat in cea cu leurda.
Să fie-ntr-un ceas bun! Mersi de mesaj! 🙂
Nu e bine. Prea putine urzici in farfurie .Si farfuria nu-i prea adânca
Asta e o observație cu care nu mă pot lupta, recunosc.
Le-am făcut. Fără unt și smântână, doar sare, piper și leurdă. Și leuștean, urzicile fără leuștean sunt ca ciorba de cartofi cu tarhon fara cartofi și tarhon. Dacă a mâncat fetița mea de 4 ani înseamnă că sunt bune.
Salut. Nu am încercat rețeta, mi se pare excelentă… dar cu toate astea voi schimba ceva și anume: după ce voi pasa urzicile… nu pun zeama deloc peste ele. Le voi cali peste ceapa călită, apoi pun usturoiul și mai călesc puțin… apoi completez cu zeama de urzici funcție de câți suntem la masă.
Restul rămâne neschimbat cu excepția nucsoarei care va lipsi cu desăvârșire.
Provin dintr-o zona a Ardealului unde se consuma urzici tot timpul anului.
Bunii le adunau din vreme și surplusul era uscat la umbra și ținut în fânar in săculeți de rafie până iarna târziu.
Mulțumesc pentru idei!
Am incercat,foarte buna a iesit mancarica de urzici,mancarica pt ca au iesit prea putine 🙂 Le-am asortat cu ou de tara si cu lipii cu faina integrala ( foarte bune si lipiile ,mi-au iesit si ele ) si evident cu tuica dupa. Multumesc pt retete !
Am facut-o! Delicioasa, parca nu-mi ajunge! Nu am avut untisor, am pus spanac proaspat, foarte fraged. Data viitoare sper sa gasesc si untisor.
Multumesc pentru reteta.
[…] o rețetă cu leurdă aici. Care e și cu urzici. Și încă una tot cu leurdă aici. Asta e și cu leuștean. Și vor mai […]
Am cautat o reteta cu urzici ,delicioasa si am gasit ! Extraordinara ,am facut-o exact dupa reteta ta ,in plus am facut si mamaliga !Multumesc pentru idee !
Am făcut!
Delicioase , mi- a plăcut ideea cu nucsoara !
Super bune !
Fac si namaliga 🙂
Dacă mai puneti si o lingura de mălai și apă se fierb înca puțin și ies super cremoase si suficiente pentru 4 persoane, asezonate cu ouă, o bucată de brânză de la țară și o linguriță de smantana langa, poftă bună!
Genial!
A trebuit să mă mut în Belgia să redescopăr urzicile.
Rețeta e demențială. I-am lăsat p’ăștia mască.
Mâine încerc și variantă lui Lăzvy, da’ nu cred că are cum să câștige. Sau cum s-ar zice… “morning glory, morning glory, la urzici e mai bun Muntele”
Mulțumesc!
P.S. Urmeaza “cei” mici…