Eu le zic găluște, e mai sincer și mai corect așa, deși în cartea cu rețete de mi-a fost inspirație sunt numite gnocchi. Nu, lăsați, mulțumesc, și-așa rețeta aia mi-a dat bătăi de cap, a trebuit să ajustez eu de la mine și la gramaj, și la gust, așa că ce-a ieșit eu le-am zis simplu găluște. Probleme?
Dacă aș fi vegetarian (laaaaaaacto-ovo vegeterian), rețeta asta aș pune-o la favorite. Mai ales că se poate re/construi pe ea destul de mult. Spre exemplu, în loc de baby spanac se poate folosi leurdă, că tot îi vine în câteva zile vremea. Sau niște mangold.
Așadar, eu mai jos vin cu baza, mai departe face fiecare cum îl taie capul.
INGREDIENTE:
- 200 g baby spanac
- 300 g ricotta cu 12 la sută grăsime
- 120 g parmezan ras
- 1 ou bătut
- 100 g făină
- 1 cățel de usturoi zdrobit
- nucșoară proaspăt rasă pentru fani, adică asta intră la opționale
- și sare dacă mai simte careva nevoia în plus peste ce vine de la parmezan
Sos
- o cutie de 400 g cu roșii la conservă
- 1 usturoi tocat mărunt
- jumătate de ceapă tocată mărunt
- 80 ml apă
- cimbru proaspăt
- ½ linguriță cu zahăr
- sare, piper
- 1 linguriță cu ulei de floarea soarelui și puțin unt
Spanacul se pune într-un vas peste care se toarnă apă clocotită. Se lasă cel mult două minute, după care se elimină apa fierbinte și se pune rapid spanacul sub jet de apă rece. Se stoarce bine, foarte bine, chiar și niște hârtie absorbantă e bună aici (eu pentru că n-am făcut asta până la capăt, gălușetele mele au avut de suferit la modelaj). Toacă-l mărunt și lasă-l deoparte.
Într-un vas mai mare se amestecă bine ricotta, jumătate din parmezan, oul, făina, usturoiul și nucșoara dacă e, atunci când e. Nu exagera cu nucșoara că asta are gust puternic, dominant. Peste toate astea, amestecă și spanacul. Dacă mai simți nevoia de sare, acum e momentul. Apoi dă puțin la rece.
Între timp, fă sosul. Și separat pune o oală mare cu apă la fiert.
Într-o tigaie cu pereții mai înalți, pune ceapa la călit în unt cu ulei, vreo 2-3 minute, usturoiul, încă un minut, apoi sosul de roșii cu zahărul. Amestecă bine, pune apa, amestecă în continuare, pune și cimbrul, după care lași totul la foc mic să fiarbă vreo 7-8 minute până se mai îngroașă. Nu uita de sare. N-o să uiți, că din sosul ăsta o să mai tot guști, ai să te prinzi tu ce-i mai lipsește și când e gata, de fapt.
Iar atunci când e gata, sugestia mea e să treci sosul printr-un chopper/blender, că ce e mai cremos e și mai frumos, dar asta intră tot la opționale.
Când apa în oală ajunge să clocotească, redu puțin focul și ocupă-te de găluște. Pe astea le iei cu lingura, cam cât o nucă, îi faci ce formă vrei tu și o vâri în oală. Pune mai multe, dar nu aglomera oala cu găluște. La început ele or să cadă precum toporul la fund, însă o să vezi că după o vreme or să dea semne că se cer afară, adică or să se ridice fiecare la suprafață. Tu nu fi milos și mai lasă-le pe fiecare să mai stea măcar un minut la fiert după ce ajung la suprafață. Ar trebui să stea cel puțin 3-4 minute în total. Le scoți cu o spumieră într-o farfurie și peste ele pui sosul roșu. Dacă vrei. Da’ dacă tot l-ai făcut, s-ar putea să vrei. Și e posibil ca tu să fi uitat, dar de-asta sunt eu aici, să-ți aduc aminte că ai păstrat încă jumătate din cantitatea de parmezan. Acum a venit vremea ei. Poți să-i mai pui și niște cimbru pe deasupra.
N-am o explicație științifică pentru asta, dar mie mi-au plăcut fie foarte calde, fie foarte reci. Dar nu e ca și cum noi am fi la o emisiune de știință aici, suntem la masă și mai bine lăsăm vrăjeala și ne bucurăm ce avem în farfurie. Amin!
