E foarte posibil să fi făcut deja panini, dar să nu știți voi încă lucrul ăsta. E posibil chiar să fi făcut de multe ori panini până acum și doar să-i fi spus, simplu, sandwich. Că până la un punct, panini chiar asta și este – un sandwich. Doar că de la punctul ăla încolo încep elementele caracteristice Italiei, alea care fac din panini o poveste de care italienii sunt foarte mândri.
Magazinele în care poți găsi panini sunt la fel de numeroase precum astea ale noastre cu covrigi și covridogi.
Bine, recunosc că nu știu exact dacă lucrul ăsta se întâmplă chiar în toată Italia, însă pot confirma ce am văzut eu în Catania, oraș pe care l-am vizitat de curând și în care am ajuns pentru trei lucruri – paste, pizza și panini. Despre primele două, într-un episod viitor. Despre panini, direct de la sursă, lucrurile stau cam așa:
În primul rând, dacă suntem cu adevărat riguroși, ca un sandwich să fie numit panini, totul ar trebui să înceapă de la pâine. Ciabatta, spre exemplu, ar fi o opțiune foarte bună în cazul ăsta. E chiar propunerea mea pentru rețeta de mai jos.
Un alt element important, fără de care panini nu poate exista, e sandwich maker-ul. Fără ăsta, putem vorbi doar de un sandwich rămas la stadiu de intenție. Și noi nu vrem asta, noi vrem panini, unul bun, așa că-l vom trata cum se cuvine.
Dacă la pâine și grill lucrurile sunt destul de clare, felul în care se încarcă panini poate naște multe discuții. Și noi momentan nu vrem vorbărie, vrem fapte. Sunt, probabil, sute de variante de panini, iar eu trebuie să aleg, totuși, una singură. Așa că am să concluzionez cu ceea ce mi-a zis un italian simpatic care mi-a povestit că băiatul lui e căsătorit cu o româncă și că asta l-a făcut un om mai bun: “Panini fără pesto nu există!”
În cazul ăsta, pesto să fie!
Ingrediente:
- 2 ciabatta mari (cam 300 gr o bucată, asta înseamnă 4 porții)
- pesto de busuioc (detaliile tehnice sunt descrise mai jos)
- 400 gr piept de curcan file (despre felul în care se marinează am să scriu tot mai jos)
- 2 roșii coapte, tăiate felii rondele
- 200 gr mozarella, felii
Pentru pesto:
- 50 gr parmezan
- 50 gr busuioc
- 50 gr semințe de pin ușor prăjite (sau migdale decojite)
- 80-100 ml ulei de măsline
- puțină zeamă de lămâie (opțional, însă pentru unele rețete lămâia e perfectă în pesto, iar aici ea este perfectă)
- 1 cățel de usturoi
- puțină sare
- vin alb
- ulei de măsline
- usturoi (mult usturoi)
- sare
Pentru început, lasă carnea la marinat, în amestec cu ingredientele de mai sus, pentru cel puțin o oră. Acoperă cu o folie de plastic și dă la rece.
Pentru pesto, aici trebuie făcute câteva lămuriri. Cel mai important, gramajul ingredientelor poate oscila destul de mult, după preferințe. Tocmai de-aia am dat ingredientelor principale, cu excepția uleiului, un gramaj egal. Dacă e prima oară când faci pesto, ia rețeta asta ca reper de la care să pleci pentru următoarele tale încercări. Ești liber să crești sau să scazi gramajul anumitor ingrediente după cum îți poftesc inima și simțurile gustative. Dar te asigur că în varianta asta nu ai cum să greșești.
De asemenea, semințele de pin se pot prăji sau lăsa crude, însă sugestia mea e să încingi o tigaie, fără pic de ulei, și să le dai puțină culoare. Le intensifică gustul, din nou nu vei avea cum să ratezi, nici cu așa ceva.
Pune frunzele de busuioc, usturoiul și 80 de ml de ulei într-un chopper. Amestecă-le câteva secunde până când totul devine o pastă. Adaugă restul de ingrediente. Dacă simți nevoia de mai mult lichid, toarnă și restul de ulei de măsline.
Fileurile de curcan, după ce le ștergi cu o hârtie absorbantă, prăjește-le pe o tigaie grill până capătă o crustă maronie.
Împarte cele două ciabatta în patru părți egale, apoi taie fiecare bucată pe mijloc, de-a lungul ei. De aici încolo, după ce le umpli cu toate ingredientele de mai sus, în ce ordine dorești tu, ai două opțiuni. Să le așezi pur și simplu în sandwich maker, însă rezultatul, în forma lui, nu e neapărat cel mai bun dacă nu ai un sandwich maker care să-ți facă o presare uniformă. Sau poți pune feliile de ciabatta pe o tigaie grill bine încălzită, unsă cu puțin ulei de măsline. Așezi ingredientele între cele două felii de ciabatta și pui la cuptor. Dă-le la 180 de grade până când mozarella devine moale și începe s-o ia la vale pe lângă pâine. Ăla e semnul că e momentul să deschizi sticla aia de prossecco și să te bucuri de o bucată de Sicilie autentică.
Am tot povestit în ultima vreme cum m-am plimbat prin lume în căutare de provocări culinare la bordul food truck-ului meu imaginar – parte a proiectului meu de suflet pe acest blog.
Au fost, pe rând, până acum, empanadas, tacos al pastor , pachețele de primăvară sau chiftele marocane.
De data asta, aici a fost pe jumătate imaginație, eu chiar am fost în Italia, mai exact în Catania, pentru a gusta și a înțelege panini. Am povestit aici despre experiență. Pe care aș repeta-o oricând, ceea ce vă doresc din suflet.
