Ai zice că rețeta asta e despre tartă. Desigur, multe se pot zice despre ea. Adevărul e că-i despre ingredientul magic pe care îl puteți face voi acasă, singurei, fără un efort prea mare. Bine, puteți face mai multe de acolo. Se poate face untul, însă nu știu dacă s-ar putea face parmezan, de exemplu, în apartamentul de la bloc. Niște ouă, la fel, vă trebuie doar o găină evazionistă plină de iubire și se rezolvă.
Rețeta e despre roșiile uscate, mai exact. Întâmplător, fix în momentul în care scriu, mirosul de roșii la cuptor face prăpăd la mine în casă, voi pune rețeta zilele astea. Merită tot efortul. Care efort, să vă zic sincer, e doar lunga așteptare, atât. Dar cum ziceam, revin cu detalii imediat.
Cu sau fără roșii uscate făcute în casă, tarta merită încercată oricum. E foarte bună de primit oameni la masă cu ea.
Ingrediente:
Aluat
- 200 g făină
- 50 g mălai fin
- 140 g unt rece, bucăți mici
- 50 g parmezan, ras
- 1 ou
- sare
Umplutură
- 4 ouă + 2 gălbenușuri
- 400 ml smântână lichidă de gătit, 32% grăsime
- 150 grame felii pancetta
- 100 g roșii uscate în ulei
- o mână de baby spanac
- sare
În varianta fără mixer (o recomand, e ușor de făcut aluatul la mână), se amestecă într-un bol făina, mălaiul cernut prin sită, parmezanul și un praf de sare. Apoi vine untul rece, tăiat bucăți. Cu vârful degetelor, ușor, se încorporează untul. Apoi, pentru a-l omogeniza cât mai bine, aluatul se freacă ușor între palme. O să vă iasă niște zdrențe perfecte pe care acum o să le legați cu un ou. Când aluatul devine omogen, și asta se va întâmla destul de repede, se aplatizează puțin cu palma, se învelește într-o folie de plastic și se dă la frigider. 20-30 de minute.
Se presară puțină făină pe suprafața de lucru, se scoate aluatul din țiplă și se întinde ușor (o să vă zic imediat cât de ușor, că e important) cât să încapă într-o formă de tartă cu diametrul de 28 de cm. Cu mențiunea că 28 e diametrul, trebuie luată în calcul și înălțimea tăvii. Nu e nimic greșit să folosiți un centimetru. Sau nimic rușinos să folosiți o ruletă. Inginerul casei sigur o să vă ajute cu instrumentul. Asta dacă nu cumva sunteți voi înșivă inginerul.
Se așează cu mare grijă în tavă și se mai dă încă 30 de minute la frigider.
Să explic puțin partea cu ușorul ăsta. Că aici e tot secretul, e posibil să vi să zbată niște neuroni dacă n-ați mai făcut aluat de tarte până acum. Mălaiul ăla va face ca amestecul să devină sfărâmicios și ceva mai greu de ținut sub control. E mai simplu decât credeți. Se întinde încet cu sucitorul, iar acolo unde se crapă, se lipește prin apăsare cu mâinile. E ca și cum ați modela plastilină. Și nu contează cum îl prindeți, important e să duceți compoziția la dimensiunea de care ziceam mai sus. 28 cm plus înălțimea tăvii.
La fel, foarte important e felul în care se pune aluatul în tavă. Fiind foarte mare și fragil, posibil să se mai rupă. Nu e nicio problemă. Îl lipiți în continuare în tavă din degete. Dar e esențial ca el să fie fără spărturi, fisuri, crăpături. Vine o găleată cu lichid acolo, bine ar fi ca el, lichidul, să rămână pe aluat și să nu se scurgă în tavă.
O variantă ceva mai simplă ar fi ca amestecul să fie întins și lucrat pe o hârtie de copt. După care se ia cu tot cu hârtie și se răstoarnă în tavă. Adică hârtia vine deasupra aluatului, nu între aluat și tavă. E simplu. Cred. Sper. Oricum, hârtia pleacă, ea n-are ce să caute apoi acolo.
Sau, de asemenea, puteți să-l împăturiți, pe el, pe aluat, în două, apoi în patru. Pus în tavă și întins la loc. Aici aproape sigur se va rupe pe alocuri, însă nu vă pierdeți speranța. Totul se repară. Puteți să peticiți aluatul și cu bucăți din surplusul care rămâne. Nu e absolut nicio problemă să faceți asta.
După ce aluatul se prinde cât mai bine de tavă, prin presare ușoară cu degetele, nu uitați că tava se lasă încă 30 de minute la frigider. Suficient timp să vă ocupați de compoziție. Și să aprindeți deja cuptorul la 200 de grade.
Se bat ouăle cu smântâna și puțină sare. Pancetta se trage puțin într-o tigaie, fără ulei, 30-40 de secunde, fiecare felie. Maxim. Roșiile uscate se tamponează cu hârtie absorbantă. Din 110 grame de roșii, câte am scos eu inițial din borcan, mi-au rămas 75 de grame după ce am eliminat surplusul de ulei. Cele 100 de grame ar trebui să fie fără acest surplus. Cât mai uscate.
Tava cu aluat se dă la cuptor pentru aproximativ 15 minute. Se coace “în orb”, procedeu foarte bine explicat de site-ul partener de viață și apartament ciocolată și vanilie. Link aici. În final trebuie să fie auriu pe margini.
Se scoate, se pun frunzele de baby spanac, pe astea lăsați-le întregi, roșiile, tăiate, dar bucăți cât mai mari, apoi vine pancetta, compoziția cu ou și smântână și se dă la cuptor pentru încă vreo 30 de minute. La 180 de grade, de data asta. Până când amestecul lichid se încheagă și devine ferm, iar la suprafață prinde o ușoară nuanță aurie.
Știu că n-o să aveți răbdare. Dar cu cât e mai rece cu atât e mai bună. Merge cu vin de să te dai cu capul de pereți. Nu mă pricep la vinuri, nu mă întrebați de care. Să fie vin din struguri, pe cât posibil.
ne-ai convins s-o facem 🙂 cel putin pe mine 🙂 sa stii ca-s faine si pietricelele alea turcoaz pe care le-ai pus peste tarta 😀 ….da da, stiu ca nu fac parte din reteta 😀
Baftă! Succes la aluatul ăla, acolo e cheia. 🙂
Bun! Foarte bun!
Văzut, gustat, plăcut. Mult 🙂
Data viitoare băgăm sarmale.
De unde a apărut prosciutto în paragraful de sub poza cu pietricelele albastre? Putem să le înlocuim? Pancetta cu prosciutto?
Am scris eu aiurea, mi-era mintea probabil prin alte locuri. 🙂
Dar greșit nu e neapărat, e ok și cu prosciutto sau chiar ca bacon.
Și mersi de mesaj, cred că o să mai fac chiar zilele astea tarta, o să-i schimb pozele.