Să zicem că te afli într-o sală cu mulți bucătari care gătesc pește. Mult pește. Să zicem că peștele în cauză e sea bass. Și să mai zicem și că bucătarii sunt profesioniști și că fac asta într-un concurs care le-ar putea schimba viața. Dacă l-ar câștiga.
Așa că ei dau tot ce au mai bun din ei, iar tu dai tot ce ai mai bun din tine ca să înțelegi ce se întâmplă acolo. Astfel că întrecerea lor devine și provocarea ta. Oameni suntem, pofticioși ne numim, nu-i ușor deloc să reziști unui asemenea spectacol culinar ce răzbate prin fața ochilor tăi.
Am avut parte de experiența asta pe parcursul unei zile întregi, la invitația Selgros România, cu ocazia filmărilor pentru semifinalele Arena Bucătarilor. Un concurs dedicat exclusiv bucătarilor profesioniști și care mi-a reamintit cât de dificilă e meseria asta și cât de mult te absoarbe în ea atunci când i te dedici.
Am prins în acea zi două lungi semifinale, au fost mai întâi echipele din estul și sud-estul țării, apoi semifinala echipelor din București. În ambele cazuri, elementul surpriză a fost sea bass. Un pește cu un gust grozav, dar pe care am observat că destul de multă lume în jurul meu îl cunoaște foarte puțin spre deloc. Și asta e tare păcat.
Sea bass mai este cunoscut și ca biban de mare, lup de mare, eu l-am luat de la Selgros cu denumirea de levrek, însă lista numelor e lungă.
Mi-au trecut multe minunății prin fața ochilor în acea zi, a fost destul de evident că asta voi face și eu în foarte scurt timp. Fără a avea pretenția culinară a profesioniștilor intrați în Arenă, urc aici o rețetă în care cred foarte mult, e încercată de oameni care au confirmat că am făcut ce trebuie. Nu văd niciun motiv pentru care nu ați face și voi fix același lucru.
Ingrediente:
- sea bass, două bucăți, pe la vreo 400 grame fiecare
- 2 bulbi de fenicul, nu foarte mari
- o ceapă galbenă
- un ardei iute
- 3 linguri cu capere (aș zice că e singura parte opțională din lista cu ingrediente, dar ar fi păcat să treceți peste ea, cred că-și au rostul lor)
- o linguriță cu chimion proaspăt măcinat
- o lămâie tăiată felii
- unt, 30-40 grame
- 80 grame de vin alb (sec/demisec)
- ulei de măsline
Am lăsat peștii întregi, dar i-am eviscerat și i-am scăpat de solzi. Dacă vă repugnă partea asta, un fel de „operațiunea Monstru” pentru multă lume, puteți rezolva încă din magazin problema. La Selgros, spre exemplu, există opțiunea asta gratuit.
Am tăiat bulbii de fenicul în felii cât mai subțiri, pe care le-am amestecat cu ceapa și ardeiul iute, tăiate și ele în felii mici. În amestecul ăsta am pus sare și piper.
Pe tava de copt a aragazului am întins două folii de aluminiu, peste care am așezat câte un pat consistent din legumele de mai sus (fenicul, ceapa și ardeiul iute).
Peștele l-am pus moț peste pat, pentru odihnă, desigur, că era și el obosit, săracu’. Era să zic săratu’, ceea ce și asta ar fi fost corect, acum a fost momentul în care am avut grijă să-i trag niște sare peste el.
L-am burdușit cu capere, felii de lămâie și bucăți mici de unt, am mai vârât acolo și fenicul cu ceapă, iar aici vine partea la care țin eu foarte mult, chimionul proaspăt măcinat pe deasupra, aroma de chimion se potrivește perfect aici (am încercat și fără, știu bine ce spun), nici nu trebuie pus mult, cam jumătate de linguriță pentru fiecare pește.
Pe folia de aluminiu am făcut-o coș, asta pentru că vine partea cu vinul, lichidul trebuie să rămână prins acolo. 40 de ml pentru fiecare pește, a fost suficient. Apoi am mai pus puțin ulei de măsline, am strâns etanș folia și am dat la cuptorul deja încins. Apropo de folie, e posibil ca o singură bucată să nu fie de ajuns, eu am mai rupt una pentru a mă asigura că totul rămâne perfect etanș.
Cam 25 de minute am ținut bolovanii de aluminiu la cuptor, apoi cu mare, chiar foarte mare grijă am făcut deasupra o despicătură, adică am despicat și înlăturat folia deasupra și l-am mai dat încă 5 minute la căldura cuptorului. Mare grijă aici, în momentul în care folia e îndepărtată, un cuțit ar fi numa bun pentru asta, va ieși un abur foarte fierbinte de acolo și cu care nu vreți să vă întâlniți de-aproape.
Aproape asta-i tot, peste pește am mai pus felii subțiri dintr-un ardei roșu, ceapă verde tăiată la fel de subțire și frunzele verzi de la fenicul.
Mie mi-a ieșit asta:
sea bass la cuptor cu feniculLor le-au ieșit astea:
[…] fost pe rând scrumbie, păstrăv, doradă, șalău, see bas (Doamne, cât de bun e peștele ăsta!), iar în final o știucă sălbatică din Obor care striga […]