Nu-i vreo mare filosofie să faci baba ghanoush. Singura provocare, la fel ca la salata de vinete, rămâne coptul legumelor. Dacă aș fi un bunic de la țară care ar vrea să pară înțelept în fața rudelor cam necoapte de la oraș aș zice că e mai bine să-ți fie vara foarte cald de la cuptorul încins decât iarna frig de la cuptorul închis.

Am dat peste rețeta asta într-o carte de bucate cu rețete orientale, m-am bucurat să o fac, mai mâncasem de două ori în oraș baba ghanoush, singurul detaliu peste care n-o să mai sar niciodată față de ce am găsit aici sunt boabele de rodii. Salata asta strigă, urlă după boabele de rodii. Și mi se pare inuman să lași o salată să strige așa, ca proasta după ceva, mai bine rezolvi problema de la început.

salata orientala de vinete - baba ghanoush

Ingrediente:

  • două vinete
  • 2-3 căței de usturoi
  • 2-3 linguri cu tahini (pastă de susan)
  • o jumătate sau chiar o lămâie întreagă, depinde de mărime sau de nevoia de acreală a fiecăruia
  • 100 grame iaurt
  • pătrunjel,
  • ulei
  • rodie
  • sare
  • pâine albă de care vreți voi, dar să fie bună. și puțin prăjită

Am copt vinetele la cuptor, întregi – nu e nimic greșit și dacă-s făcute pe o tablă ținută pe foc, unii ar zice că-i chiar mai bună varianta asta -, cam 40 de minute la 190 de grade. Cu mențiunea că la început trebuie înțepate din loc în loc cu furculița. E ok, n-o să le doară.

Le-am lăsat la scurs vreo zece minute, le-am curățat de coajă, la miez i-am dat în cap cu un cuțit de lemn – o bli ga to riu de lemn! -, l-am pus în castron împreună cu usturoiul zdrobit, tahini, iaurtul, zeama de lămâie și sarea, după gust. 

Mai întâi aș pune două linguri de tahini. Dacă se mai cere, și probabil se va mai cere, se mai mai pune, dar e de preferat să se mai ceară decât să nu se mai poată da înapoi.

Se bagă la frigider, în vasul acoperit cu folie alimentară, măcar vreo două-trei ore. E o diferență enormă între varianta leșinat de caldă și cea răsfățat de rece.

Se dă cu ulei de măsline pe deasupra la servire. Și boabele de rodii, din abundență. Și cu pătrunjel tocat. Rog respectuos a nu se uita pâinea albă prăjită.

Și acum concluzia anunțată în titlu. Baba ghanoush e o mâncare tradițională din zona arabă, e o mâncare foarte bună, am făcut-o din convingere, am s-o mai fac și am s-o cer când oi mai merge să mănânc pe la restaurantele libaneze. Dar într-un război mondial al bucătăriilor lumii, salata de vinete cu ceapă și maioneză, aia de-o știm noi pe de rost de pe la cășile noastre, șterge pe jos cu varianta libaneză. Rog a nu se lua personal, la mine e și o chestiune medicală, mi s-a descoperit maio în sânge când eram mai mic.

salata orientala de vinete - baba ghanoush

 

Share

7 COMENTARII

  1. Ai dreptate, da’ nu pot să trec peste faptul că vinetele, indiferent cum sunt gătite, sunt insuficiente. Atât am vrut sa zic. A, și dacă-s făcute neaoș, românește, nu-s destule niciodată. Că-s puține. Și n-ajung. Nu știu cum e asta cu saturatul de vinete. Nu-s pretentios, da’ la vinete clachez. Cum descopăr fundu’ castronului, începe panica. Mă uit la ceas, să văd dacă nu-i prea târziu să-mi afum iar vecinii. Da’ de obicei dorm, așa că nu mai contează.
    Da. Cam asta am avut de zis. N-are legătură cu rețeta de mai sus, decât la cantități. Că vinetele-s puține tot timpul.

    • :))) ai fost genial. Eu am pietre la bila, vinetele sunt singurele pentru care imi risc viata in fiecare vara :))) am ajuns sa le mananc pe ascuns, sa mint in legatura cu ce-am mancat la pranz, orice numa’ sa nu fie ele, vinetele, invinuite pentru starea mea de rau :))

LĂSAȚI UN MESAJ