E doar mâncare la ceaun, dar îmi place mie să mă complic aiurea.
Sunt ceaunist de curte de câțiva ani, iar în momentul în care am înțeles, acceptat și asumat că există mâncare la ceaun și dincolo de gulaș, universul tocănițelor mele s-a schimbat semnificativ. Sfântul gulaș, pe care îl iubesc și pe care, atunci când mă apucă pofta de mâncare la ceaun, îl mai și fac. Cu o poveste detaliată aici.
Dar, cum spuneam, am început să experimentez, să mă joc și simt că unele combinații merg a fi date mai departe. În fond, sunt doar câteva reguli de bază peste care vii cu imaginația, curiozitatea și experiența ta în materie de mâncare la ceaun. Așa că hai să vedem ce iese de aici, acest la petite tocănitz du ceaun pus în glumă. Sper să devină un serial cât se poate de serios pe acest blog.
În cazul de față, combinația pleacă de la niște carne de pui, cu câteva inserții de arome pentru care aș detalia puțin înainte.
- deși eu dau mai jos niște cantități fixe, care sutn cât se poate de corecte, ia-le mai degrabă a fiind orientative, mai important e să păstrezi proporțiile între ingrediente, nu să faci prezența la gramaj.
- nimic din ce o să ți se pară ciudat/inedit mai jos nu e întâmplător. scorțișoara, coaja de lămâie sau dulceața de ardei iute – toate au rostul lor și fix astea vor face diferența dintre o mâncare la ceaun obișnuită și la petite tocănitz du ceaun.
- varianta asta e testată atât la ceaun, pe foc deschis, cât și pe aragaz, dar mai ales testată și confirmată de oameni cu care mai împart uneori blidele cu mâncare.
- îți recomand să cumperi piept de pui bucată întreagă – există și varianta de piept de pui la caserolă, tăiat deja felii pentru șnițel. bucățile de piept de pui ar trebui să fie bucăți mai mari, mai zdravene.
pasta picantă de gulaș o găsești în toate magazinele mari, cel puțin. e o pastă la tub și e cum scrie acolo, ba poate chiar puțin în plus, adică picantă rău. - la verdețuri, eu am pus în final leuștean. dacă aș fi filmat rețeta asta și aș fi spus acolo că am folosit leuștean într-o mâncare la ceaun cu carne, fie ea și de pui, doi din zece oameni m-ar înjura, trei mi-ar zice să mă las, că nu-i de mine bucătăria, supărați că am stricat copilăria satului românesc, alți trei mi-ar explica superior că leușteanul se pune doar la ciorbă, încă unul mi-ar ține o prelegere despre tradiție și cum a inventat el tocănița, iar pentru ultimul rămas e practic loc pentru toată lumea.

INGREDIENTE:
(mâncare la ceaun cu piept de pui)
- 1 kg piept de pui dezosat, tăiat bucăți mari (ideal ar fi să aduci carnea la temperatura camerei înainte de rumenire)
- 2–3 cepe mari, tăiate felii, mai degrabă grosier (ceapa ar trebui să fie cam la jumătate din cantitatea de carne – nu e niciodată prea multă ceapă într-o mâncare la ceaun, unii ar zice că e chiar puțină)
- 2 ardei grași, curățați de cotor și semințe, tăiați cuburi
- 1 morcov mare, curățat, tăiat rondele
- 2–3–4 căței de usturoi, curățați, zdrobiți și tocați mărunt
- 1 lingură pastă picantă pentru gulaș
- 2 linguri pastă de tomate
- 1 conservă roșii bucăți (400 g)
- 500 ml supă de pui sau apă fierbinte ( (dar ia în calcul că s-ar putea să ai nevoie de mai mult lichid, caz în care vei folosi apă sau poate niște vin alb sec)
- 1 linguriță boia dulce (poate fi chiar afumată, mai ales dacă faci mâncarea la foc pe aragaz)
- 1 linguriță semințe de chimion zdrobite în mojar ( diferența dintre chimen și chimion o găsești aici)
- 2 bețe de scorțișoară
- 2 foi de dafin
- 1 linguriță cimbru uscat
- 1–2 linguri dulceață de ardei iute (după cât de iute/dulce vrei)
- sare
- piper
- untură sau ulei pentru prăjit/călit
- pătrunjel verde tocat (sau leuștean – eu pe ăsta l-am pus, merge perfect în toate combinațiile astea)
- coajă de lămâie rasă foarte fin (de la o jumătate de lămâie netratată)

În ceaun, încinge untura (sau uleiul) și rumenește bucățile de piept de pui până capătă o culoare ușor maronie. Îți recomand să nu pui toată carnea deodată în ceaun. Împarte în două bucățile de pui și fă rumenirea în două etape. Cu cât e mai multă carne deodată, cu atât temperatura uleiului va scădea mai tare. Riști să fierbi carnea în loc să o prăjești, mai ales dacă e și rece, de la frigider. Că faci rumenirea într-una sau (mai degrabă) în două etape, scoate carnea deoparte după rumenire.
Pune acum ceapa și călește-o până devine aurie. E posibil ca acum să mai ai nevoie de puțină untură sau ulei – nu te sfii să și folosești.
Când ceapa s-a călit suficient, adaugă morcovul și ardeiul. Lasă-le măcar vreo cinci minute să se înmoaie. Pune acum jumătate din usturoiul tocat, amestecă puțin, apoi vii imediat cu semințele de chimion zdrobite. Lasă 20–30 de secunde, doar cât să-și elibereze parfumul.
Adaugă pasta de gulaș și boiaua, iar acum amesteci rapid să nu se ardă. Pune pasta de tomate și conserva de roșii bucăți. Lasă câteva minute să scadă ușor.
Toarnă supa fierbinte, pune foile de dafin, bețele de scorțișoară și cimbrul. Adaugă bucățile de pui rumenite, pune sare, poate și ceva piper și fierbe la foc mic 25–30 de minute. Nu uita să amesteci din când în când.
Spre final, ultimele vreo cinci minute, adaugă dulceața de ardei iute și amestecă să se topească bine în sos. Tot acum, la final, adaugă și usturoiul.
N-am scris la ingrediente, dar opțional aici ar intra și puțină smântână. Pentru o primă experiență, aș evita, totuși. Fă-o așa în primă fază, fără smântână. Dacă o să mai revii tu vreodată la rețeta asta, ia în calcul și asta.
Oprește focul, scoate foile de dafin și bețele de scorțișoară. Adaugă acum, în ceaun, o parte din verdeață. Cum spuneam și în descriere, mergi pe calea sigură și tradițională, pune pătrunjel. Sau duci totul un pas mai departe și pui leuștean. Sau le combini.
Și ultimul lucru, de care n-am uitat și sper să nu uiți nici tu: coaja de lămâie proaspăt rasă, pe care o pui în farfurie, nu în ceaun
Asta e tot. Promit că ne auzim curând cu o nouă provocare la petite tocănitz du ceaun.


