O banală rețetă de langoși era să-mi strice complet ziua de ieri, am crezut că dau cu aluatul ăla de pământ. De ciudă că am aruncat aiurea banii pe o carte pe care o luasem cu doar o zi înainte de la Bookfest. Așa am crezut eu atunci. Aș fi fost doar complet idiot dacă aș fi făcut asta, rețeta e foarte bună, e perfectă și e corectă exact așa cum e ea, deși aparent pare o totală eroare. Doar că aveam să mă prind de asta pe parcurs.

N-am s-o lungesc, e vorba de cantitatea de apă care poate părea intimidant de mare în primă fază. 350 de mililitri la 500 de grame de făină. Asta e o provocare. O să vedeți că la final iese o cocă pe care doar cu ajutor de afară o mai poți da jos de pe mână, gen cuțit, coadă de lingură sau multă apă. Pare greu spre imposibil de crezut că așa ceva e formulă corectă într-o rețetă cu făină și drojdie. Și totuși, va trebui să mă credeți, o să aveți o surpriză foarte plăcută în final. Așa că follow the light, că are să fie bine, oricâte îndoieli o să vă bântuie pe drum.

rețetă langoși

Ingrediente:
(sunt pentru exact 8 langoși)

  • 500 grame de făină superioară (tip 000)
  • 350 ml apă călduță
  • 25 grame drojdie proaspătă (fix un cub)
  • o linguriță jumate cu sare
  • 5 linguri cu ulei (de floarea soarelui)
  • 1 litru cu ulei pentru prăjire (tot de floarea soarelui)

Da, e mai complicat puțin cu turtele astea, sunt mari consumatoare de ulei, dar nu e ca și cum langoși am face în fiecare zi, ba chiar dimpotrivă, așa că mă bazez pe gradul vostru de toleranță. Și mai ales pe poftele copilăriei.

Drojdia se dizolvă mai întâi în apa călduță. Și când zic călduță, păi călduță să fie. Nici ploaie de vară, dar  nici să se lase cu “arș!” la atingere.

Făina se amestecă bine cu sare într-un bol mare peste care vine apoi apa cu drojdia. Un robot de bucătărie care să știe să facă și pâine ar fi ideal în momentul ăsta. Eu am, nu m-a dus capul să-l folosesc acum, mi-ar fi prins bine. Dacă nu e, nu-i bai, frământatul cu mâinile face bine la cap, dar mai ales la suflet. Țineți doar cont ce ziceam mai sus. Nu vă pierdeți speranța, nu vă speriați de ce o să iasă de aici, o să fie bine.

După ce se frământă bine de tot se încorporează și uleiul. Pe care îl aveți deja gata pregătit într-un bol micuț. Cum ziceam, în momentul ăsta mâinile sunt pline cu aluat moale și destul de lipicios, fix după sticla cu ulei prin cămară nu vreți să umblați.

Se mai amestecă puțin, parcă ar cam merge o țuică acum, doar că trebuie dat jos aluatul ăla de pe mână, o paletă de lemn e numa bună.

Se lasă totul acoperit vreo trei sferturi de oră.

Eu am folosit un tuci pentru langoși. Oricum, e nevoie de o tigaie adâncă în care uleiul ar trebui să aibă vreo 4 degete. Cum ziceam, un litru. 

Cu mâinile (neapărat) unse cu ulei am rupt aluatul în două, apoi în patru, apoi în opt. Am făcut opt bile pe care le-am lăsat pe o suprafață uleioasă (adică am întins puțin ulei și pe masă), pe care le-am lăsat apoi încă10 minute să se obișnuiască unele cu altele, să mai povestească una-alta, na, ca fetele.

Nu mai trebuie acoperite, suprafața de ulei de pe ele își face treaba.

Fiecare bilă de-asta trebuie aplatizată, se face un frisbee moale și pufos care după ce e aruncat în baia de ulei se scufundă puțin, îi face bine la ten.

În funcție de iuțeala focului, fiecare langoș se ține în ulei între 45 de secunde și vreo două minute pe fiecare parte. Culoarea e însă cel mai bun indicator aici, decide fiecare momentul decolării către farfurie. Unde e bine să existe niște șervețele de hârtie, ba chiar foarte multe, pentru niște ulei în minus n-o să se supere nimeni.

rețetă langoși

N-am mai mâncat langoși din copilărie, m-am bucurat de mi-am pupat pisica (și nu numai) pe bot de fericire, atât de bune au fost.

Eu le-am împreunat cu smântână, telemea veche și cam sărată de capră, cu mărar pe deasupra. Dar combinațiile pot fi multiple. Zahăr pudră, dulceață, smântână cu cașcaval, mujdei, finetti, ce-l duce pe fiecare capul. Pe prima doar luați-o așa cum e ea, simplă, e o mică și intensă călătorie în timp, vă asigur.

rețetă langoși

Share

10 COMENTARII

    • Ioana, scuze de delay. Eu știu așa, un plic de 7 grame cu uscată e echivalentul a 25 de grame proaspătă. Nu știu a-ți zice cum reacționează asta uscată în combinația de mai sus, dar nu cred că are ce să fie rău.

  1. Doamne, langoşi, Cluj, studenţie, fără cartelă pentru alimente, semisărăcie, siluetă, fericire!
    Vorba poetului: du-mă, fericire, în sus şi lasă-mă acolo dacă au langoşi.
    Mulţumesc.

LĂSAȚI UN MESAJ