Ceea ce trebuia să fie aici cea mai frumoasă poză cu coaste la cuptor din istoria internetului, a ieșit, în cele din urmă cea mai bună friptură de porc pe care am făcut-o eu vreodată. Sau poate pentru că n-oi fi făcut eu chiar atât de multe fripturi la viața mea, și asta e posibil. Dar vă asigur că a fost fragedă, suculentă, aromată până în măduva ei de friptură cu șoric, carne grasă, macră, os și iar macră. Așa că follow me, că nici nu știți ce pierdeți.

Ar fi trebuit să fie, cum ziceam, coaste, în sensul în care eu acasă am citit inițial 284 (de mii) de rețete cu coaste la cuptor, apoi am plecat convins până la hprmrktul de peste drum să le iau, n-aveau, așa că m-am descurcat și eu cum am putut, iar ce am putut a fost doar o bucată frumoasă de piept de porc cu tot cu șoric, pe care am pus-o la marinat de cu seară, am chemat a doua zi niște prieteni care au leșinat și au înviat și ne-am iubit apoi creștinește ca frații. Le-am dat să bea și țuică, a fost bine.

INGREDIENTE:
– 1,5 kg piept de porc – Cu șoric. Dacă nu dorește căpreoara șoric, e ok, poate fi înlăturat cu cuțit și furculiță în farfurie la măcelul final. Însă poate dorește animalul casei prețioasa captură, caz în care șoricul ăla i-ar putea îmbunătăți viața considerabil măcar pe moment. Luați-o așa și n-o aruncați, e pentru binele și sporul casei, amin!
– unt pentru masaj (no sex for you)
– 6 căței de usturoi
– 3 linguri de ulei de măsline
– două linguriți cu vârf de muștar
– două lingurițe cu vârf de pastă de tomate
– două lingurițe cu vârf de boia afumată
– două lingurițe cu scorțișoară
– două linguri cu miere de albine
– jumătate de lămâie
– două linguri de vin alb, sec/demisec
– 10 frunze de salvie
– două-trei lingurițe cu dulceață de ardei iute (faceți să fie bine și țineți la îndemână un borcan dintr-ăsta, e bun la casa omului)
– sare
– un păhărel de țuică. dar doar pentru antren și voie bună

Se poate fără vreunul dintre ingredientele de mai sus? Sigur că se poate, se poate orice vreți voi pe lumea asta, important însă ar fi să nu neglijați pieptul de porc, în primul rând, fix pe ăla parcă nu l-aș sări. Și să vă zic sincer, parcă n-aș sări nici dulceața de ardei iute. Știu că nu e chiar cel mai des întâlnit lucru în casele oamenilor, știu că atunci când ați dat peste așa ceva e posibil să vi se fi părut scump, dar va trebui să mă credeți pe cuvânt, dacă vreți să fim prieteni pe viață, faceți rost de un borcan. Folosit cum trebuie, o să mâncați și o să mă pomeniți. Iar de data asta e cum trebuie. N-aș renunța la boiaua afumată, la salvie, la muștar, la usturoi, n-aș renunța la nimic, de ce să vă mint. Maglavaisul ăsta e bun așa, în combinația asta.

Mai întâi am tăiat carnea de-a lungul oaselor, am îmbălsămat bucățile în unt încălzit la temperatura camerei, apoi le-am pus la dospit într-un vas unde am întors mai întâi pe toate părțile ingredientele din lista de mai sus. A ieșit o mîzgă cleioasă care s-a lipit corespunzător de carne. Am acoperit cu folie alimentară și am lăsat totul în bezna frigiderului vreo 12 ore. Minim.

A doua zi, am încins cuptorul la vreo 170 de grade, am pus carnea într-o tavă de friptură, am mai turnat niște apă cu vin, e nevoie de sos din belșug în primă fază, am acoperit cu o folie de aluminiu și cam asta a fost tot. Aproape tot, pentru că ăsta e momentul în care intervine partea cu țuica. Care, atenție!, se bea. În cazul în care v-am derutat cu acest mic detaliu.
Am lăsat cam 90 de minute, am dat apoi folia de aluminiu la o parte, am mai pus sos peste carne, luată din tavă cu o lingură, puteți să și gustați, o să vă lovească primul fior, dați focul spre 190, puneți tava înapoi, iar de aici ar cam trebui să vă descurcați singuri. La cel mult 10 minute sfatul meu e să verificați carnea. Mai turnați niște sos cu o lingură pe deasupra, mai o țuică, dacă mai e nevoie mai puneți niște vin în tavă, nu ardeți carnea, e păcat, iar în vreo 30-40 de minute ar trebui să fie gata totul.
Ați terminat, anunțați musafirii că pot sta liniștiți, friptura e gata, mai trebuie făcuți cartofii, în cel mult o oră îi puneți la masă. Asta în cazul în care nu vă ia careva la bătaie între timp. De foame. La ce miros o să bântuie prin casă în momentele alea, eu n-aș fi sigur pe nimeni și nimic. Succes!

01-2-of-2

Share

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ