Am făcut zilele trecute o masala cu creveți. La final eram negru de supărare, cum sunt întotdeuna atunci când opresc focul și direcția care urmează e mai degrabă cea către coșul de gunoi decât farfuria de pe masă.

Eu cred în cărțile de bucate, îmi imaginez că atunci când duci o listă cu rețete la tipar nu există marjă de eroare, ceea ce urmează să dai lumii a fost testat de măcar câteva ori și că nimic nu ar trebui să combată ceea ce ai scris tu acolo. Tocmai de-aia, mai mult ca oricând, din cărțile de bucate încerc să respect la scară de 1 la 1 toate ingredientele, cantitățile și metodele de prepapare. Prima oară. Că apoi am eu grijă să intervin peste rețeta aia dacă e cazul. Raționamentul e simplu, dacă e să nu-mi placă ce a ieșit măcar să știu pe cine să dau vina.

În cazul rețetei de mai sus, sau de mai jos, depinde cum te uiți, rezultatul a fost dezastruos. N-am zis-o doar eu, am niște sclavi în jurul meu care sunt puși să testeze ceea ce gătesc. Nu s-a murit, dar s-a strâmbat destul din nas ca să știu că am intrat zdravăn pe arătură.

N-am putut să las lucrurile așa, am revenit a doua zi, și mi-am făcut masala mea. După capul și știința mea, ceea ce m-a bucurat foarte tare, pentru că aceeași sclavi au mâncat și au bătut din palme. După ce le-am dat lanțurile jos de la mâini, desigur, oameni suntem cu toții.

N-am o morală aici, e mai degrabă o mică dezamăgire, știam că și cărțile de bucate pot avea marja lor de eroare, ceea ce sper să nu mi se întâmple și mie vreodată aici. Oricum, sigur nu e cazul în rețeta asta. Promit. Fie că vă place sau nu coriandrul.

Ingrediente:

  • o ceapă tocată
  • 2-3 căței de usturoi tocați
  • ghimbir rădăcină – o bucată de 5 centimetri măsurată cu ruleta, asta înseamnă vreo 15 grame – dat prin răzătoarea mică
  • două linguri ulei de floarea soarelui
  • două grame de chimion măcinat (înseamnă cam 3 sferturi de linguriță)
  • tot două grame de coriandru măcinat (tot cu lingurița măsurat și aici)
  • o linguriță plină cu turmeric
  • 200 ml lapte de cocos
  • 200 ml smântână de gătit
  • 400 de grame de grame de creveți prefierți și decorticați complet (asta înseamnă că trebuie să luați cam 800 de grame de creveți întregi)
  • sare/piper
  • coriandru proaspăt, dacă nu aveți o problemă cu el o să vă umple farfuria de bucurie, să nu-l neglijați sau să-l înlocuiți cu cine știe ce pătrunjei sau mărari

Am încins uleiul, am pus ceapa, la un minut distanța am pus usturoiul, încă un minut și el, apoi au venit pe rând ghimbirul, coriandrul, chimionul și turmericul, am amestecat încă un minut-un minut jumate toate astea, cât să-și elibereze aromele.

Am pus creveții, i-am învârtit câteva secunde în baia aia de arome, apoi laptele de cocos și smântâna. După ce a dat în clocot am dat focul mic și am mai lăsat încă 3 minute pe foc.

Asta e tot, e foarte simplu. Coriandrul vine la urmă, în farfurie, dacă e pus în cantitatea corectă va schimba complet rețeta. În bine. Iar cantitatea corectă pleacă de la puțin până la cât stabilește fiecare când trebuie să se oprească.

Știu că unii dintre voi nu suportați coriandrul. S-a demonstrat științific că problema e la voi, o breșă genetică se pare că v-a adus în situația asta, să știți că vă înțeleg și vă susțin. Ușor n-are cum să vă fie nici vouă.

Recomand un orez negru pe lângă masala asta.

masala cu creveți

Share

6 COMENTARII

  1. Nu știu dacă scăparea e voită sau nu, dar la curry-urile indiene ar mai merge (la mine-s musai) scorțișoară și cardamom. Dau o dulceață aparte rețetelor, și merg de minune în combinație cu laptele de cocos.
    Cel mai simplu e să faci o cantitate mai mare de garam masala în casă (ține bine cel puțin o lună):
    http://indianhealthyrecipes.com/punjabi-garam-masala-powder-recipe/ (baza stă în coriandru/chimion/cardamom verde/scorțișoară/cuișoare/piper)

    • E foarte asumată, doar pe condimentele astea le-am vrut eu acum, iar amestecul de casă de care zici e deja pe o listă scurtă de priorități. Bine, asta după ce pun niște castraveți de vară la murat. Și fac primele vinete. 🙂

    • L-am luat din Dragonul Roșu. E un magazin cu multe mirodenii și tot soiul de produse de-astea de la ei, îl recomand cu mare drag.

    • Victoria, n-am sursa aia, iau întotdeauna de la hipermarketuri. Mă bazez pe faptul că magazinele astea mari au niște reguli ceva mai stricte. Dar e mai degrabă pe bază de Doamne ajută!, că magazinele pot fi bine intenționate, naiba știe care-i istoricul acelor produse. Oricum, nu iau, de exemplu, niciodată din Obor, oricât de drag mi-e mie locul ăla.

LĂSAȚI UN MESAJ