În seara asta am devenit blogger. Un fel de confirmare oficială, de care, nu vă mint, probabil că aveam nevoie. A venit mai repede decât mă așteptam, mult mai repede, dar nici n-o să mă transform acum într-o victimă din cauza asta. A venit, aia e, să fie primită.

Am fost la întâlnirea bloggerilor culinari, un eveniment de care sunt legat destul de mult, în urmă cu ceva ani mi-am promis chiar aici că într-o zi voi avea blog şi voi fi suficient de bun încât să urc pe scenă. S-a întâmplat în seara asta, organizatorii FoodBloggers au considerat că ziua aia a venit, aş că m-au invitat să vorbesc, ceea ce am şi făcut. Pentru mine a fost confirmarea că sunt pe drumul cel bun. Un drum pe care mă simt foarte bine și foarte sigur.

Am invesitit destul de mult în proiectul ăsta, chiar dacă momentan (încă) nu se vede. De la emoție, cel mai mult, până la bani care mi-au afectat consistent bugetul. Să nu credeți că mă plâng, dimpotrivă, simt doar nevoia să precizez și acest detaliu. Despre care o să și scriu separat, multă lume încă nu înțelege că eforturile pot fi considerabile în spatele unui astfel de proiect. Am investit în aparatură, am investit în ingrediente, în recuzită, am investit în experiențe care mi-au îmbogățit bucuriile culinare. Și nici nu mă supraestimez, blogul ăsta a funcționat deocamadată la capacitate destul de mică față de toate câte am eu în cap în ceea ce-l privește.

Să știți că orice ați crede voi despre conceptul ăsta, a fi blogger nu doare și nici nu e ca și când ai avea o boală rușinoasă transmisibilă. De fapt, a fi blogger poate fi chiar un motiv de mândrie și, cel puțin în cazul meu, chiar este, ar putea fi chiar și un motiv de a-ți îmbunătăți viața, tot din experiență spun asta.

foodbloggers 2017 ciprian muntele

 

Share

4 COMENTARII

    • Păi, de exemplu, e prima oară când mă gândesc serios, și destul de mult, la posibilitatea de a investi într-un proiect culinar. Un food track. Sau un laborator de cofetărie. Prietena mea, care e mult mai bună decât mine, lucrează într-un astfel de loc. Iar idei mai am.
      Am început să fac turism culinar. Anul viitor plec la Budapesta să mănânc. E doar un exemplu. Lista e lungă.
      Tot ce gătesc în prezent se raportează la acest blog. O mică parte și ajunge aici, dar totul s-a schimbat complet. Aproape tot ce fac devine experiment. Am ieșit enorm de mult din zona de confort a rețetelor.
      Asta așa, la prima mână. 🙂

      • Fac turism culinar de ceva vreme, nu am blog (inca, cine stie…), dar imi place foarte mult subiectul. Recomand piata de peste din Istanbul (the real one, nu cea de sub podul Galata – tourist trap; the real one este langa podul Galata si arata ca o piata amarata, dar in spatele tarabelor se face peste proaspat, ieftin si absolut fantastic) si midiile lor umplute vandute pe marginea drumului. Also, de neratat: Mecato Centrale din Florenta si Borough Market si Camden Market din Londra.

        So far, acestea au fost experientele care m-au marcat, culinar vorbind.

        • De excursia în Istanbul cred că mi-e cel mai teamă. Din punct de vedere culinar. Că o să mă străduiesc prea mult și că o să plec de acolo fără să înțeleg mare lucru.

LĂSAȚI UN MESAJ