Sunt ceva mai mult decât mâncarea preferată. Că aici lista e lungă rău. Eu vorbesc despre acele experiențe culinare care distrug orice urmă de rațional și care ne activează efectul de marea foamete. Că și clătitele îmi plac foarte mult, de exemplu, dar de la alea nu mă umflu niciodată. Sau dulceața de cireșe amare. Care e deliciul suprem printre borcanele din cămară. Dar aia rămâne la nivelul unei interacțiuni de obicei minimaliste. Crăpelniță, burdihăneală, despre asta e vorba aici. Mâncatul compulsiv, până la nivel de vină. Chiar dacă asumat. La mine sunt după cum urmează:

 

1. Pepene
Fericirea absolută, mai ales când nimeresc pepenele perfect. Și-l mai nimeresc uneori, ca de exemplu în seara asta, că de la el m-am pornit să scriu acum, iată că la pepeni încă stăm bine. Deasupra chiuvetei, poziția capră, cu botul băgat în felia tăiată nu foarte gros, cu gura plină și zeamă la gură, ăsta e un spectacol cam grotesc. Însă cum a fost căpătat încă din copilarie, iar atunci nu mi-a zis nimeni că pepenele se mănâncă doar cu furculița și degetul mic îndreptat în sus, aia e, nici nu mai am cum să schimb ceva la acest obicei barbar. Și chiar n-am exagerat cu fericirea aia absolută. Dacă-l nimeresc pe ăla care trebuie și eu sunt în formă în ziua aia, mănânc până mă dau de-a dura.

2. Lapte cu cozonac
Indiferent de stadiul de agregare al cozonacului, uscat sau proaspăt, combinația asta aș putea să o includ pe lista scurtă a alegerilor de dinainte de “marea finală”. Știți voi, “ce-ai mânca pentru ultima oară la o masă? Lapte cu cozonac, asta aș mânca. Până aș pocni, și Doamne ajută și Veșnica lui pomenire, dar să fie cozonac cu multă nucă, iar laptele să fie de la vacă, dacă nu cer prea mult.

3. Șoric
Proaspăt. Pârlit în spatele casei, dintr-ăla de pe burta porcului, care e mai fraged, de ți se topește în gură. Da, am mâncat șoric până mi s-a făcut rău. De mai multe ori. Nu regret nimic, sunt un porc cu șoricul subțire.

4. Înghețată la cutie.
Astea ar trebui interzise prin lege. Sau măcar reglementat consumul lor, îți pot distruge orice urma de stimă de sine. De fiecare dată e la fel. Iei o cutie mare convins că vei avea înghețată pentru câteva săptămâni. În 7 din 10 cazuri o mănânci pe toată deodată. În celelalte 3 lași de la tine și împarți.

5. Salata de boeuf
Aia cu pui, aia cu vită, cu porc, nu contează, dacă e salata care va respecta echilibrul gusturilor, poate fi un puternic factor destabilizator al dietei de la acel moment. Am mâncat odată un castron întreg, dintr-ăla de tip lighienuș. Practic, am mâncat-o pe toată. Eram mai mic, între timp am mai crescut. Poate și de-asta.

6. Plăcintă de foi subțiri cu brânză dulce.
Mă doare plăcinta asta. Mă doare că de fiecare dată trebuie să aștept până e gata, până se răcește sau până a doua zi când trebuie să termin ce am început cu o zi în urmă. Uneori, de obicei nu mai e cazul.

7. Crema de zahăr ars
Dacă nu crezi cât de multă cremă de zahăr ars pot mânca deodată, fă o oală mare și pune-mă la încercare. Sau, știi ceva, ia stai că mai bine mă pun singur la încercare, că eu îs ăla cu blogul culinar.

8. Sarmale
Dacă mă întâlnesc cu sarmalele alea corect făcute, cu multă carne, cu grăsime, condimentate după rigorile rețetelor moldovenești, învelite într-o frunză de varză acrită după normele Academiei Române de Varză Murată, ei bine, pe sarmalale astea aș putea să le mănânc până crăp. Și în timp ce crăp aș mai cere vreo 3-4 bucăți. Am pățit.

9. Lapte cu fidea
Leorpăiala supremă. Veșnicia copilăriei. Dacă aș avea unde s-o țin, mi-aș cumpăra o vacă doar pentru lapte cu fidea. Mai bine că n-am unde s-o țin.

10… Pune-mă la încercare, jos, în comentarii.

pepene

Share

31 COMENTARII

  1. Cred că eu am fie o problemă la cap, fie una la stomac, că nu cred (nu-mi vine în cap) nicio mâncare din care aș mânca până să mi se facă rău.
    Am o mică slăbiciune pt dulciuri, gen, așa cum i-am informat pe colegi în prima zi de muncă acum ff mulți ani, dacă refuz ceva dulce înseamnă că sunt bolnavă, dar chiar și așa, nu-mi amintesc de o fază “am mâncat x până mi s-a făcut rău”.

  2. Toate au radacini in copilarie, dupa mine. Un fel de “petite madelaine” a fiecaruia.
    Eu lesin dupa galusti cu prune, pandispan cu visine, lapte cald cu gem de gutui, varza calita, numa’ sarmale facute de mama, pepene rosu of course, smantana cu rosii. Atatea imi vin acum in minte

  3. pentru pepene: cu adevarat grotesc e cand il mananci pe scaun, in maieu, in curte, la umbra si iti curge zeama pe piept. Bine, daca esti gagica bine :p e posibil sa fie mai putin grotesc :))
    Pentru punctul zece: am o lista lunga: pui cu mujdei, friptura de porc cu hrean, slana cu ceapa, bulz cu branza de burduf, sau probabil o mancare de tecute de fasole galbena, din alea late, cu usturoi si niste cartofi prajiti langa. din aia moi 🙂
    In rest, da, sunt 100% de acord cu tine, numai ca pepenele e mai jos in preferintele mele 🙂 Si sarmalele mai sus 🙂

  4. Iei niste faina, drojdie, sare, intinzi un aluat pe care il stropesti cu ulei de masline si pui niste branza/parmezan/felii de rosii deasupra. Bagi la cuptor si cand e gata mai pui ulei de masline si busuioc (sa-i zicem pizza daca vreti la coptura asta). Sa imi zica mie unu’ caruia i-a ramas vreo farama in tava cum a facut, ca eu nu cred ca poti sa te opresti pana nu mananci si branza aia arsa lipita de tava.

  5. ciorba de fasole boabe (preferabil aia facuta de mama), cartofi prajiti, oricand, oriunde, pepene galben, rosu, cu dungi, fara… salata de rosii cu ceapa si frunze de busuioc…

  6. In afara de inghetata, de-acord. Dar sa avem pardon la saramale. Mai bune ca mama mea olteanca nu le face nicio moldoveanca (stiu, asta zice toata lumea despre propria mama). Mama la face cu proportia perfecta de carne to legume to afumatura ratio. Plus ca face o varza murata cu busuioc de bei zeama ca pe bere.
    Mai adaug niste telemea langa pepene, niste scortisoara la fideaua cu lapte, o tuica fiarta langa soric.
    Si in loc de inghetata si de crema de zahar ars (asta imi place, dar nu chiar mor dupa; inghetata ma lasa rece. haha.) o sa adaug:
    1. icre bune pe paine de casa prajita cu ceapa rosie si lamaie
    2. cartofi prajiti inabusiti cu mult mujdei
    Ah… viata unei mancacioase…

  7. Lista mea:
    pepene cu paine proaspata…delir
    mamaliguta unsa cu usturoi si prajita pe plita incinsa (reteta bunicului Ion Rotaru)
    salata de rosii cu cas proaspat
    paine facuta in casa, proaspata si calduta
    turte pe plita sau la ceaun
    pomana porcului 😀
    orez cu lapte <3
    ostropelul facuta de mama
    racitura/ piftia facuta de tata

  8. “Vinovat” de toate, mai puțin de plăcinta cu brînză dulce. O prefer pe cea sărată.

    Și adaug cîteva:
    – Laptele fiert în ceaun, după ce ai făcut mămăligă (și nu ai spălat ceaunul). Crusta de la mămăligă să se rumenească un pic, pînă fierbe sau se încălzește bine laptele, apoi o răzui și mănînci fărîmele, cu lapte cu tot!
    – Jumările de porc, reci și crocante, un pic sleite, cu un pic de sare și varză murată, băltind în zeamă cu ardei iute. Musai iarna, cu o țuică înainte.
    – Cartofi prăjiți cu castraveți la saramură (cu mărar și usturoi). Musai vara, reci.
    – Colivă.

  9. Chiftele fierbinti, in picioare, pe fugă sa nu te vadă gospodina că ai mai furat una. Sau reci, a doua zi, de la frigider, inmuiate in mustar.
    Limbă cu maioneza, castraveți murați si usturoi.
    La fel merg si ciuperci.
    Plăcintă cu varză si carnati.

  10. Orice cu mamaliga! Inclusiv mujdei de usturoi cu mamaliga goala in cazul in care pestele e inca in tigaie la prajit…
    Pe locul doi ciorba de fasole

  11. + piure de cartofi (indiferent ce însoțește), chiftele, plăcintă cu brânză dulce si stafide ( da’ musai fierbinte), pâine de casă (caldă si coaptă pe un strat de frunze de nuc) cu brânză.

  12. Mamaliga/cartofi prajiti cu usturoi, pepene cu branza sarata, porumb fiert si lasat sa se raceasca in aceasi apa, porumb copt, turte pe plita, placinte fierbinti proaspat scoase din cuptor, chisleag, jumari cu ochiuri, pomana porcului cu varza murata, chiftele fierbinti in prima zi de Craciun……si cate ar mai fi

  13. Salata boeuf, salata de vinete si sarmale (facute de mama), mancare de varza cu carne de porc (dulce sau murata, nu conteaza) as manca in nestire. Problema e ca toate astea imi cam dau cu virgula la fiere.

  14. Doamne fereste ,ce citesc aici si cum ma sting incet de pofta! Nici nu stiu daca mai e ceva de adaugat.Imi ramase adanc in simturi laptele ala colcait un pic in tuciul din care tocmai ai rasturnat mamaliga coapta destul pe vatra ,la foc cu lemne .Caci mamaliga in tuci ,facuta la foc cu lemne e altceva,e Regina mamaligilor !Apoi luat tuciul la racait ,asa prin laptele ala fierbinte , si adunat ultima farama de coaja ,plus un strat de tuci ! :)) Ce buna era !
    Imi aduc aminte de bancul ala in care omul ,ramas vaduv ,isi lua alta nevasta ,harnica si iubitoare si de data asta (zise el).Se straduia crestina sa-i faca fel si fel de delicatese ,care mai de care mai mandre.Manca omul cu nesat si cand termina multumea nevestei pentru masa dar spunea gospodinei cu tristete ,,- Buna a fost mancarea dar ca a raposatei parca,parca nu e.Ii lipseste ceva “.Intr-o zi femeia aglomerata cu atatea treburi afuma mancarea.Cu sufletul greu isi chema omul la masa si ii intinse farfuria.Lua el o imbucatura,lua alta ..De ce lua ,fata i se lumina.Gospodina noastra era ca pe ghimpi.Termina omul de mancat si impacat ii striga “- Asta e mancarea ce imi lipsea de atata timp”.

  15. Bre, m-ai descris pe mine in poveste? Sau ai vrut sa ma omori la orele pranzului?
    La punctul 10 cre’ca salata de vinete proaspat facuta, cu muult ulei (da, stiu !) si ceapa, cu rosii dulci sau ardei copti. Aaaaaaa

  16. Caras din ala taiat pe spate din 0.3 in 0.3 cm sa i se duca oasele prajit cu faina/malai nu conteaza. Nu exista peste mai bun. Carasul musai sa fie din Dunare sau Delta.

LĂSAȚI UN MESAJ